Cetatea Poenari este cu siguranţă una dintre cele mai cunoscute cetăţi din ţara noastră, poate şi pentru că este amplasată la marginea celui mai frumos drum din România: Transfăgărăşan. Luându-mă după aglomeraţia permanentă de la baza culmii care adăposteşte Cetatea Poenari, aş spune că mai toţi călătorii care doresc să parcurgă Transfăgărăşanul se opresc şi aici 🙂 .
Puţină mişcare
Într-o lume in care am devenit din ce în ce mai comozi şi lipsiţi de ambiţie, Cetatea Poienari nu se lasă cucerită prea uşor! Drumul celor 1480 de trepte, şerpuieşte prin pădurea răcoroasă de fag cam jumătate de oră, aşa că pregateşte-te să “suferi” puţin . O vizită la Cetatea Poenari reprezintă astfel antrenamentul perfect înainte de o tură în Făgăraş. Cred că efortul depus în timpul urcării va fi dat uitării de îndată ce vei vedea taboul fascinant al Cheilor Argeşului şi al Transfăgărăşanului. Cetatea Poenari şi-a căpătat numele de la un sat din apropiere, aflat pe valea Argeşului, cam la 6 km depărtare de aceasta: satul Poenari. La sfârşitul secolului al XVII -lea, cetatea mai primeşte o denumire: aceea de Cetate a lui Ţepeş Vodă.
Cetatea Poenari – legende
Exista o legendă legată de Cetatea Poenari care spune că după uciderea fratelui său, Vlad Țepeş i-ar fi silit pe făptaşii în vârstă să ridice zidurile cetăţii Poenari “până când s-au spart hainele de pe dânşii”, iar pe cei tineri i-ar fi tras nemilos în ţeapă. Altă legendă spune că Vlad Țepeş, s-a refugiat în această cetate pentru a scăpa de turci, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers (cu fața în spate), inducându-i astfel în eroare pe urmăritorii săi.
Construcţia Cetăţii Poenari
Cetatea Poenari are o formă alungită și are 5 turnuri, 4 rotunde și unul în formă de prismă. Zidurile au 2-3 metri grosime. Construcţia acesteia s-a desfăşurat în două etape: în secolul al XIII-lea a fost construit turnul donjon sub domnia lui Negru Vodă, iar în secolul al XV-lea au fost ridicate zidurile de incintă şi turnurile semicirculare. Rolul Cetăţii Poenari a fost acela de observaţie şi de apărare împotriva duşmanilor. Cetatea putea adăposti şi o garnizoană de 25-30 de oşteni.
Fundaţia şi prima jumătate a zidului a fost construită din piatră, pentru rezistenţă şi durabilitate, iar partea superioară a fost refăcută din cărămidă. Zidurile cetăţii au fost construite direct pe stâncă. În anul 1550 cetatea a fost abandonată, urmând ca la cutremurul din 1915 întreaga parte nordică a zidului să se prăbuşească. Ultima restaurare datează din anul 1972. Toate aceste informaţii le vei întâlni şi pe niste panouri informative amplasate pe drumul celor 1480 de trepte sau în incinta cetăţii.
Program, bilete şi cazare
Programul de vizitare al cetăţii este: zilnic, între orele 09-18, preţul unui bilet pentru un adult costă 5 lei, iar cele pentru elevi, studenţi sau pensionari costă 2 lei. Acestea se pot achiziţiona chiar de la ghereta de la capătul celor 1480 de trepte. Cred că cel mai bine ar fi să vizitezi cetatea în timpul săptămânii, pentru a evita aglomeraţia din week-end. Unde te cazezi în zonă? Eu am testat 2 pensiuni: Pensiunea Lotus din Arefu şi Casa Deea din Căpăţâneni-Pământeni. Le recomand cu căldura pe ambele.
Cetatea Poenari va fascina mult timp de acum înainte vizitatorii prin istoria, amplasarea, arhitectura şi misterul în care este învăluită. Cetatea Poenari este o destinaţie care trebuie trecută obligatoriu pe lista locurilor de vizitat în România. 🙂
