Luna iunie este poate cel mai potrivit moment pentru un traseu în Munții Ciucaş. De ce? Pentru că doar acum poți să te bucuri de “cel mai roz” tablou pe care muntele îl poate face cadou. Pentru prima dată am reuşit să văd cum bujorul de munte (rhododendron, smîrdar) îmbracă zone înalte şi scăldate în soare din Munții Ciucaş.

Alegerea perioadei

Trebuie să ştii că vârful de sezon al bujorului de munte nu durează foarte mult, de obicei ai cam două săptămâni să-l prinzi înflorit. Această perioadă diferă însă de la un masiv la altul, iar riscul să îi găseşti neînfloriți sau ofiliți este destul de mare. Eu trebuie să le mulțumesc unor prieteni din Braşov, care fuseseră cu o săptămână înainte şi au prins bujorii abia când înfloriseră. Aşa că în următorul week-end ne-au însoțit pentru a ne bucura împreună de rozul intens al rhododendronului.

Am început traseul duminică, un pic după ora 09.30, din Pasul Bratocea, într-o gaşcă de 11 persoane, având 2 obiective majore: multe poze printre bujori şi să atingem Vârful Ciucaş (1954 m).  Pasul Bratocea este situat la granița dintre județele Braşov şi Prahova pe DN1A (aproape de stațiunea Cheia). Cerul era de un albastru perfect, iar bronzul nostru în dungi a fost la fel la finalul zilei :-).

Prima porțiune nu te va solicita foarte mult, e mai mult ca o plimbare în parc, în cazul nostru pădure. Apoi drumul forestier dă într-o imensă porțiune deschisă, unde vei vedea pe partea stângă stâna Bratocea, iar undeva în față-dreaptă ieşind printre copaci, impunătorul releu. Cam de aici drumul se accidentează, iar plămânii tăi vor fi destul de solicitați. Poteca iese într-un final într-o zonă prietenoasă, şerpuind printre jnepeni. Până aici nici urmă de bujori de munte. Jnepenişul alterna cu tufe de afine. Ce plăcere va fi acest traseu în luna iulie!!!

Splendoare în roz

Mare mi-a fost bucuria când am întâlnit prima tufă de rhododentron 🙂 Dacă la început ne anunțam unii pe alții când mai zăream câte un porțiune mai întinsă de roz electric, foarte aproape de Șaua Ţigăilor puteam să vorbim deja despre o invazie de bujori de munte! Peisajul acesta perfect era însă perturbat de cei câțiva culegători, fiecare pregătit cu pungi pentru adunarea “recoltei”. Bujorul de munte creşte numai în zonele înalte montane, el neputând fi replantat în grădini sau sere. Da, într-adevar se spune că această floare ar avea efect terapeutic, ea fiind folosită în tratarea bolilor reumatice sau a gutei. Dar, oare chiar nu contează că planta este ocrotită prin lege?

Acum că am atins primul obiectiv al călătoriei putem să urcăm liniştiti către 1954 m. Ajunşi în Şaua Ţigăilor ne minunam de toate formațiunile ciudate ale Ciucaşului, cum ar fi acest Goliat:

Cel mai înalt punct din Ciucaş

De acolo puteam zări deja Vârful Ciucaş, obiectivul nostru nr. 2, iar indicatorul ne anunța că mai aveam de mers cam 1 oră. Panta pe care o vei urca te va stoarce de toate puterile, însă la final vei fi răsplatit cu o privelişte pe cinste. Ciucaşul te va convinge că acolo, la înălțime, locuieşte libertatea! După multe poze cu steagul, am luat o binemeritată (şi un pic cam lungă) pauză :-).

Ne-am întors la parcare la ora 18:20, dar cred că poți scoate nişte timpi mult mai buni decât am reuşit noi. Am făcut foarte multe opriri pentru poze, pauza de la vârf a durat o oră, iar ritmul nu a fost deloc alert. Aşa că nu pierde timpul, eu zic că încă mai ai şanse să vezi Ciucaşul în haine roz încă vreo 2 week-end-uri!