Eram în drum spre Borșa când am trecut prin localitatea Coșbuc din județul Bistrița-Năsăud. Într-un moment de maximă inspirație mi-am adus aminte că în timpul documentării pe care o făcusem pentru minivacanța din Maramureș, citisem despre comuna Coșbuc, unde se găsește probabil unul din ultimele poduri de acest gen realizate din stejar din Europa! Monumentul este intitulat „Podul iubirii” și se spune că aici se întâlneau îndrăgostiții pe ascuns :-).
Nu a fost deloc dificil să găsim Podul acoperit din Coșbuc, pentru că nici măcar nu a trebuit să ne abatem de la drumul național 17 C, pe care venisem de la Năsăud. Localitatea se numea înainte Hordou, fiind locul unde marele poet George Coșbuc s-a născut. În anul 1925 denumirea satului a fost schimbată din Hordou ȋn Coșbuc, din motive lesne de înțeles. George Coșbuc și-a petrecut copilăria aici, în micuțul sat transilvănean, aflat pe malul râului Sălăuța.
Din păcate podul arată de parcă dacă ar putea ar striga „Ajutor!”. Acesta a fost construit în jurul anului 1778 si refăcut apoi în anul 1937, după ce fusese grav afectat de apele crescute din 1909. Deși starea acestuia se află într-o stare de degradare avansată, localnicii continuă să îl traverseze zilnic cu mașini sau căruțe, evitând astfel un ocol de câțiva kilometri. Podul acoperit din Coşbuc a avut 14 „fraţi” în judetul Bistriţa-Năsăud, dar unul singur a mai trecut proba timpului, așa cum a făcut-o cel din Coşbuc: podul de lemn tirolez din Ilva Mare . Se pare că autoritățile au facut demersuri pentru strângerea fondurilor necesare reabilitării podului. Suma se ridică undeva la 200 000 lei.
Tot aici se găsește și Casa Memorială “George Coșbuc”, pe care noi nu am vizitat-o de aceasta dată. Expoziția cuprinde obiecte ce au aparținut poetului George Coșbuc (1886 – 1918): leagănul, pupitrul și scaunul de școlar, pelerina, trusa de voiaj, manuscrise, ediții ale operelor sale. Clădirea actualei case memoriale a fost construită după 1840 de preotul Sebastian Cosbuc, tatăl marelui poet. Este declarată monument istoric, a fost restaurată în anul 1954. Muzeul a fost fondat în anul 1905 la inițiativa lui Iuliu Moisil și este primul muzeu de literatură română din țara noastră. Program de vizitare : Miercuri – duminica: 9 – 17; Luni și marti: închis.
Pingback: MfC.Poduri și pasaje(11) « Daurel's Blog